Prof. Univ. Dr. Aurel Ardelean, rector al UVVG, a declarat: „Tradiţia cinegetică reprezintă o viguroasă componentă a culturii materiale şi spirituale romaneşti, originalitatea şi diversitatea formelor sale de manifestare avându-şi sorgintea în bogăţia evantaiului faunistic caracteristic spaţiului susţinut de arcul carpatic, de-a lungul Dunării, până la ţărmul Pontului Euxin.„univers dominat de solidaritatea mistica dintre vânători şi animale” (M. Eliade). Din rezervorul de simboluri zoomorfe s-a plăsmuit, de-a lungul timpului, lumea fabuloasă a etosului românesc, ale cărei valenţe mitice poartă, cel mai adesea, amprenta confruntărilor cinegetice. De aici derivă coexistenţa aparent antagonică a elementelor care definesc astăzi noţiunea de vânătoare, astfel că aceasta nu se reduce numai la simpla doborâre a animalului sălbatic, ci presupune, dincolo de fiorul pasiunii, respectarea riguroasă atât a legilor care guvernează economia umană, cât şi a celor specifice sensibilului mecanism al naturii”.
Iniţial investite cu puteri miraculoase, folosite ca podoabe, preschimbate în arme sau unelte, trofeele de vânătoare şi-au păstrat şi continuă să-şi păstreze valoarea de simbol. Semnificaţia lor depăşeşte, pentru cel ce le-a dobândit, nivelul strict material, sporind, în schimb, aura misterioasă cu care memoria înlocuiesc conturul precis al clipei abia consumate. Dincolo de dimensiunea lor sentimentală şi estetică, trofeele de vânătoare, fie ele coarne, cranii sau blănuri, constituie un veritabil barometru privind evoluţia şi nivelul potenţialului biologic al unui anumit spaţiu geografic şi temporal.
Pe de altă parte, ele pot face obiectul competiţiilor de factură cinegetică, supunându-se, în acest caz, evaluărilor efectuate de experţi, după criterii precise, riguros formulate de Consiliul Internaţional al Vânătorii şi al Protecţiei Vânatului, înfiinţat în anul 1930, printre ai cărui membri fondatori se numără şi ţara noastră. Prin participarea la majoritatea expoziţiilor internaţionale de trofee cinegetice, vânătorii români şi-au făcut remarcată preocuparea pentru gestionarea judicioasă a populaţiilor de animale sălbatice şi pentru conservarea biodiversităţii.
Numărul impresionant de medalii şi recunoaşterea statutului de record mondial, de multe ori în ultimele şase decenii, pentru cele mai reprezentative specii de vânat mare din Europa, confirmă valoarea deosebită a patrimoniului nostru faunistic. Astfel, din anul 1937, România deţine titlul de record absolut la coarne de capră neagră, prin celebrul trofeu Hessheimer, obţinut în Munţii Făgăraşului, şi şi-a reluat supremaţia mondială la craniul de urs brun, în anul 1997.
„Inaugurarea Muzeului de vânătoare din Macea reînnoadă, în anul 2011, firul tradiţiei muzeistice de factură vânătorească din România. Nu se cuvine uitat faptul că primul nostru Muzeu naţional de vânătoare a fost creat în anul 1931, fiind situat în parcul Carol I din Capitala. La vremea aceea, el reprezenta al doilea aşezământ cultural de acest gen din Europa. Din păcate, după mai bine de un deceniu de funcţionare, muzeul, împreună cu inestimabila colecţie pe care o deţinea, a fost mistuit de flăcări. În acest an, în data de 20 mai, cu prilejul „Zilelor Academice Arădene”, ediţia a XXI-a, în cadrul Complexului Universitar Macea s-a inaugurat Muzeul Cinegetic al Universităţii”, a precizat prof. univ. dr. Aurel Ardelean, rector al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”.
Amplasat în fostul pavilion de vânătoare din apropierea Castelului de la Macea, acest muzeu beneficiază de un spaţiu generos.
Sunt expuse numeroase trofee atât de mamifere cât şi de păsări:

• din categoria vânatului nerăpitor cu păr: cerbul comun (Cervus elaphus), cerbul lopătar (Dama dama), căpriorul (Capreolus capreolus) şi mistreţul (Sus scrofa).
• din categoria vânatului răpitor cu păr: vulpea (Vulpes vulpes), râsul (Lynx lynx) şi nevăstuica (Mustela nivalis).
• din categoria vânatului nerăpitor cu pene: fazanul (Phasianus colchicus) şi stârcul cenuşiu (Ardea cinerea).

Pe lângă trofee în muzeu sunt expuse panouri care redau imagini cu specii de vânat surprinse de aparatul de fotografiat în habitatul lor natural, arme de vânătoare, diferite obiecte utilizate în cinegetică precum şi lucrări de specialitate de referinţă.
Muzeul va fi deschis publicului vizitator şi se doreşte a fi un punct de atracţie pentru turişti şi nu numai, alături de celelalte obiective cultural-ştiinţifice din cadrul Complexului Universitar Macea, respectiv Grădina botanică, Castelul, Muzeul botanic, Muzeul etnografic şi Muzeul caricaturii.

Galerie foto

{gallery}stiri/muzeul_cinegetic{/gallery}